„Liu Xiaobo este folosit de China pentru a frâna dizidenţa” (El Pais). „Premiul Nobel pentru pace: ceremonia în faţa scaunelor goale” (Frankfurter Allgemeine Zeitung). „Scaun gol la ceremonia pentru acordarea Nobelului” (La Croix). „Sarkozy şi Merkel sunt determinaţi să salveze euro” (Le Figaro). „Miracolul german constituie o provocare pentru Franţa” (La Tribune). „După California, New Jersey şi Illinois sunt ştrangulate de datorii” (Le Temps).

Ceremonia de acordare a premiului Nobel pentru Pace, la Oslo, în absenţa lui Liu Xiaobo este principalul subiect din presa franceză şi europeană.

„Nobelul pentru pace, riposta imperială a Chinei”, titrează Le Monde. „Beijingul îi reduce la tăcere pe militanții pentru democrație şi respinge argumentul drepturilor universale ale omului”, scrie marele cotidian francez.

„Liu Xiaobo este folosit de China pentru a frâna dizidenţa”, scrie cu litere mari, pe prima pagină, cotidianul spaniol El Pais, care îşi bazează analiza pe documentele diplomatice americane publicate de WikiLeaks.

„Premiul Nobel pentru pace: ceremonia în faţa scaunelor goale”, titrează cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung.

La Croix, cotidian al catolicilor francezi, reţine simbolul unui „scaun gol la ceremonia pentru acordarea Nobelului”. Premiul Nobel pentru Pace va fi remis astăzi, simbolic, lui Liu Xiaobo, deţinut în China. Beijingul a multiplicat presiunile la adresa ţărilor invitate la Oslo. În mod paradoxal, agasarea Chinei este o veste bună, cu condiţia, desigur, ca laureatul premiului Nobel şi apropiaţii săi să nu aibă şi alte suferinţe după tot acest interes internațional. China a fost tăiată pe viu. Ea a cucerit o poziţie eminentă pe plan economic, intimidând restul planetei. Cu succesul reprezentat de Jocurile Olimpice, Chinei i s-a atribuit un brevet de eficienţă şi de performanţă. Totuşi, imaginea politi