O veste tristă pentru posesorii de Nicolae Grigorescu: "pictorul naţional" nu va mai fi niciodată liderul absolut al pieţei de artă, aşa cum a fost în anii '90. Operele artistului, mai ales cele excepţionale, vor fi cumpărate cu preţuri din ce în ce mai mari, dar sume asemănătoare, la concurenţă, vor fi plătite şi pentru creaţii ale altor artişti români, pictori în special. În plus, tot mai multe lucrări ale creatorilor care i-au urmat lui Grigorescu şi care au ajuns în colecţii particulare vor fi trecute în seria "capodoperelor", în timp ce capodoperele maestrului de la Câmpina sunt deja în marile muzee, în colecţiile instituţiilor bogate ale ţării, cum este cea a BNR, aşa că e greu de crezut că, printre lucrările care mai pot circula pe piaţă, vor apărea surprize majore.

În anul 2005, topul celor mai scumpe 10 picturi vândute la licitaţiile de artă era clar dominat de Nicolae Grigorescu. Pe atunci era un mit, nimic nu putea fi vândut peste Grigorescu. De la 33.000 la 60.000 de euro, Grigorescu era pe opt poziţii ale topului. Pe locul trei se strecurase un Tonitza, "Nud văzut din spate", iar pe cinci, un Andreescu de referinţă, "Cap de ţărăncuţă cu tulpan galben". Toate tablourile cu celebra semnătură roşie a lui Nicolae Grigorescu care ajungeau în licitaţii se vindeau garantat, iar dacă aveau şi o expertiză credibilă, licitaţia aducea creşteri importante peste preţul de pornire. Grigorescu se vindea bine şi pe piaţa liberă, acolo unde se ştia că există şi multe falsuri sau copii stupide.

Totuşi, nici unul dintre tablourile de pe piaţă nu se putea ridica la valoarea celor din muzee, din instituţiile statului, de la Banca Naţională. Erau lucrări rămase în colecţii particulare prin cine ştie ce minune, moşteniri de familie, preluări negustoreşti. Ciobănaşi, care cu boi, diverse peisaje, ţărăncuţe. Nici un subiect ieşit din tematica mediatizată a artistu