Nu-i da omului cit poate sa duca, zice o vorba veche. Zicala cu mult mai adevarata si cu mult mai spectaculoasa in cazul bacteriilor. Data fiind rata mare cu care se succeda generatiile si numarul imens de variatii genetice pe care o populatie le poate incerca intr-un timp scurt, micile celule pot fi ‘dresate’ sa ‘nghita aproape orice. Arsenic, spre exemplu.
Cum promiteam, revin cu detalii despre GFAJ-1, bactercteria care nu doar tolereaza, ci chiar foloseste acest element.
#
In conditii extreme, se pot gasi modalitati prin care sa inlocuiesti unele componente esentiale atunci cind acestea nu sint accesibile. Cu alte cuvinte, te descurci cu ce poti. Probabil ca o masa imbelsugata de post ar fi cel mai la indemina exemplu.
La fel, exista organisme care au reusit ca in lipsa unor elemente chimice importante pentru un anumit proces metabolic, sa foloseasca elemente asemanatoare. Culoarea albastra a singelui unor moluste se datoreaza unui astfel de artificiu. Spre deosebire de hemoglobina, in care fierul este folosit pentru transportul oxigenului, hemocyanina foloseste in acelasi scop doi atomi de cupru care fixeaza o molecula de oxigen. O culoare putin schimbata, o structura tridimensionala a proteinelor implicate putin diferita, insa viata decurge conform manualelor.
Si daca trecem la lucruri cu adevarat ciudate, sa mentionam ca exista bacterii care folosesc drept sursa de energie uraniu. Si aici, chiar daca lucrurile devin mai complicate, explicatiile nu sar departe de trunchiul din care s-a facut raftul ce adaposteste cartile de biologie.
#
In majoritatea cazurilor, este vorba de un inlocuitor. Desigur, aspartanul nu are acelasi gust ca zaharul, dar pentru pentru cine nu poate sa bea o cafea neindulcita, diferentele de aroma devin tolerabile. La fel, in cazul chimiei: este cautat elementul chimic cu proprietati similare.
