În 1970, o comisie guvernamentală federală (SUA) a iniţiat dezbaterea privitoare la colectarea şi utilizarea datelor şi informaţiilor necesare desfăşurării activităţii de supraveghere a sănătăţii publice, cu obiectivul de a răspunde la întrebarea dacă supravegherea de sănătate publică trebuie sau nu să respecte criteriile etice, atâta vreme cât datele şi informaţiile privesc fiecare individ participant. Acest punct de vedere aduce în dezbatere dreptul la protecţia individuală şi presupune obţinerea consimţământului, a acordului de participare, pe baza informării asupra riscurilor de expunere şi a beneficiilor. Era necesar un punct de vedere, un răspuns la întrebarea dacă datele şi informaţiile, analiza trebuia să fie verificate de instituţiile etice care avizează supravegherea de sănătate publică, exclusă avizărilor. (...)

Publicitate Au existat şi mai există puncte de vedere diferite şi argumentate privitoare la această controversă. Banca Mondială, într-un raport din 2003, după ce subliniază importanţa supravegherii de sănătate publică, delimitează culegerea datelor ce provin din cercetare de datele provenite din activitatea de sănătate publică, deoarece aceasta din urmă nu este cercetare, ci o completare a descrierii fenomenelor înregistrate (apariţia bolilor, determinanţii etc.), soldate, în final, cu acţiuni specifice sănătăţii publice. Mai mult, confuzia non-cercetare/cercetare apărea imposibilă, deoarece datele şi informaţiile non-cercetării sunt insuficiente în cercetare, iar completarea, multiplicarea lor (după caz şi domeniu) constituie o povară financiară imensă, din punctul de vedere al economiştilor dotaţi cu ochelari unidirecţionali, care ignorau voit contextul şi etica! (...) Mai multe detalii în ziarul nostru, Viaţa medicală.

În 1970, o comisie guvernamentală federală (SUA) a iniţiat dezbaterea privitoare la cole