Multe statistici arată că bugetul românului s-a redus considerabil şi de aceea puţini oameni mai aleg să îşi petreacă vacanţa de iarnă în străinătate, aşadar restul românilor aleg să îşi petreacă Sărbătorile la rude sau prieteni în ţară. Sărbătorile de iarnă în România au un iz aparte, iar datinile şi tradiţiile din toate zonele ţării le fac cu adevărat speciale.

Obiceiurile calendaristice şi cele legate de viaţa de familie sunt o componentă perenă a culturii noastre tradiţionale. Cele mai răspândite şi mai fastuoase s-au dovedit a fi cele legate de Crăciun şi de sărbătorirea Anului Nou. Repertoriul tradiţional al obiceiurilor şi tradiţiilor româneşti cuprinde pe lângă colindele propriu-zise - cântece de stea, vicleimul, pluguşorul, sorcova, vasilica, jocuri cu măşti (turca, cerbul, brezaia), teatrul popular, dansuri (căluţii, căluşerii) - şi o seamă de datini, practici, superstiţii, ziceri, sfaturi cu originea în credinţe şi mituri străvechi sau creştine.

Bucovina şi Moldova

În Bucovina, în Ajunul Crăciunului se pun pe masă un colac şi un pahar de apă, deoarece se crede că sufletele celor răposaţi vin în această noapte pe la casele lor, gustă din colac şi-şi udă gura cu apă. Acolo unde este datina de a tăia porcul în ziua de Crăciun, gospodinele pregătesc o mâncare din carne macră de porc cu ceapă şi slănină, din care sunt ospătaţi cei dintâi străinii ce le calcă pragul casei, acestei mâncări i se spune "pomana porcului". În Bucovina, colacii Crăciunului se făceau în formă de 8 şi se păstrau până primăvara când se afumau şi se tămâiau boii şi plugul înainte de pornitul la arat, apoi colacii erau mâncaţi de plugari în ţarină.

Prin Moldova se pun pe masă cele mai bune bucate. Nimeni nu are voie să descopere masa până nu intră preotul pe uşă. Tot aşa n-are dreptul să guste din bucate, căci se crede că cel care ar face acest lucru