Foto: Francois Lenoir / Reuters Vizita pe care şeful administraţiei prezidenţiale ruse a făcut-o, săptămâna trecută, la Chişinău a declanşat un adevărat pelerinaj diplomatic în capitala Republicii Moldova.
Dacă prezenţa trimisului Kremlinului, Serghei Narîşkin, a avut darul să impulsioneze dialogul dintre comunişti şi Partidul Democrat, o serie de oficiali din Uniunea Europeană au luat drumul Chişinăului pentru a-i încuraja pe politicieni să ajungă la un compromis care să favorizeze traseul european al Moldovei, după alegerile anticipate de la 28 noiembrie.
"Curios este că emisarii europeni nu sunt întrebaţi despre imixtiune în afacerile interne. Nici nu vreau să mai amintesc despre declaraţiile de până la alegeri care au fost emise de diverse instanţe europene şi de Senatul SUA, dar şi de Bucureşti, la adresa anumitor concurenţi electorali" Valeri Kuzmin ambasadorul Rusiei în Republica Moldova Interesul extern faţă de formarea unei noi coaliţii de guvernare a fost probat, zilele trecute, de vizitele miniştrilor de Externe ai Poloniei şi Suediei, Radoslaw Sikorski şi Carl Bildt.
Cei doi au încurajat Moldova să continue reformele de democratizare din ultimul an. Diplomaţii s-au ferit să se pronunţe explicit în favoarea refacerii Alianţei pentru Integrare Europeană, formula de coaliţie în care partidele necomuniste de peste Prut au fost reunite, pentru o vreme, la putere.
În zilele următoare, „portavocile” prin care va fi transmis mesajul Uniunii Europene către Moldova vor fi preşedintele Parlamentului European, polonezul Jerzy Buzek, şi comisarul european pentru extindere şi politică de vecinătate, Ştefan Füle.
Mesajul de încurajare a reformelor şi a traseului european al republicii de peste Prut veniseră şi dinspre Bucureşti încă dinaintea scrutinului de la sfârşitul lunii trecute. Atât preşedintele Comisi
