Până ce picturile sale să aibă succes în România, artistul a plecat în America, unde a lucrat ca zidar, desenator de mobilă, antreprenor în imobiliare. Eugen Al Pann pictează acum sub un concept pe care l-a creat, realismul socialist – capitalist. Ideea s-a conturat în America, acolo unde are mai multe expoziţii.

Primii invitaţi sorbeau deja din cupele de şampanie, plimbându-se agale printre tablouri şi inima lui Eugen Al. Pann bătea cu putere. Era prima lui expoziţie şi, sub aparenta lui destindere, se ascundea de fapt o temere, o nelinişte grozavă. Căuta mai ales privirile lor şi încerca să ghicească adevărul printre cuvinte şi felicitări. „Bravo, Eugen, felicitări, excelente lucrările!", „Vai, dar sunt chiar minunate picturile. Felicitări!", aprecierile curgeau aşa cum se spărgeau bulele de şampanie.

Citiţi şi:

Bogdan Oprea, un tânăr pictor apreciat peste hotare

Evenimentul se desfăşura pe strada Aviatorilor la numărul 86, în ceea ce devenise prima galerie privată de artă din Bucureşti. Îi aparţinea tânărului pictor în blugi, fiul scriitorului Petre Anghel, Eugen Al. Pann. Îşi luase pseudonimul de la bunicul lui din partea tatălui, sârb de origine.

„Nimeni nu mi-ar fi spus, «Bă, eşti un tâmpit!»"

Până în această seară, nicio lucrare de-a lui nu fusese agăţată de pereţii galeriei. Erau expuse lucrările unor pictori basarabeni, Eugen avea o pasiune pentru pictura basarabeană, cu influenţele ei ruseşti. Până în seara asta, el fusese mai mult un negustor de artă, deşi acasă picta mult. Dar nu îşi scotea lucrările din atelier. Încerca, experimenta, combina culori, aborda teme, dar rezultatul final nu îi dădea satisfacţie. „Priveam tabloul şi vedeam clar influenţele altor pictori. Îmi spuneam, chestia asta clar nu e mea, nu îmi aparţine. Mă opream în zidul ăsta. Simţeam că nu îmi găsesc drumul", spune Eugen, la 20 de a