Stiti vorba aia veche: atunci cand femeia te inseala nu inseamna ca e musai imorala, ci si ca poate are si barbatul o vina acolo (declaratie strict in favoarea feminismului). Asa si cu criza. Bancile comerciale joaca rolul femeii al carei barbat a cam dat rateuri de potenta. Daca va uitati la cum s-a miscat lichiditatea mondiala in anii pre- si post criza, veti intelege ce vreau sa spun in continuare. Aceasta lichiditate mondiala devenise prea din belsug si prin urmare, creditul a devenit si el prea abundent. Cifrele ne arata triste cum baza monetara a crescut cu 13% la 15% pe an de la începutul deceniului. Logic.
Pentru a lupta împotriva crizelor şi recesiunilor, băncile centrale au facut ce au stiut ele mai bine- sa crească lichiditatea. Numai ca in apele astea ale lichiditatii stau nu numai bibani, ci si rechini. Care foarte rar se cumintesc la un simplu “cutu-cutu”.
Introducere, cum ii sta bine unei compuneri
În 1988, baza monetară s-a ridicat la puţin peste 8% din PIBul mondial. 20 de ani mai tarziu, la începutul anului 2008, aceasta urca la la 19% din PIB. Excesul de lichiditate nu a început asadar de ieri, ci creste prea repede baza monetara mondiala Foto: Hotnews
din 1990. Da` nu-i bai, bine ca stim macar motivele: politici monetare expansioniste din partea tarilor mari din OECD şi acumularea de rezerve valutare de către băncile centrale din pieţele emergente (şi a producătorilor de materii prime).
Drept e ca maşina de bani s-a ambalat si mai tare odata cu criza financiară din 2007-2009, dar lichiditatea umbla deja prin lume cu capul crapat.
Bancile centrale se uitau ca obsedatele la inflatie, in timp ce bulele cresteau zi de vara pana-n seara
Putem fi acum malitiosi si sa spunem ca autoritatile monetare erau ca obsedatii sexuali, care in afara obsesiei lor, nu mai vad nimic. Bancile centrale se bateau cu o inflatie c