Pornind de la o idee a Primăriei Capitalei, de înfiinţare a unui „traseu turistic al Revoluţiei Române“, „Adevărul“ vă propune o schiţă a punctelor-cheie ce au definit momentul „Decembrie 1989“. Proiectul „Adevărul“ a încercat să cuprindă atât punctele extrem de mediatizate ale Revoluţiei, cât şi locurile mai puţin vizibile.

„Traseul turistic al Revoluţiei Române". La peste 21 de ani de la evenimentele din decembrie 1989, Primăria Capitalei anunţa, la începutul săptămânii, lansarea unui program ce ar urma să dezvăluie turiştilor punctele-cheie ale unui final de deceniu din care avea să se nască Bucureştiul liber. Deocamdată, proiectul este doar la stadiul unui punct în strategia turistică a Capitalei pentru anul viitor. Nu a fost enunţat traseul complet, nici măcar principalele puncte ce ar urma să fie transformate în descinderi turistice.

Pornind însă de la ideea Primăriei Bucureşti, „Adevărul" vă propune o posibilă schiţă a traseului Revoluţiei din decembrie 1989. Demersul a încercat să cuprindă atât punctele extrem de mediatizate (sediul CC al PCR, Piaţa Universităţii), cât şi locurile mai puţin vizibile în 1989, dar de unde au fost luate deciziile ce au condus la moartea a 564 de oameni nevinovaţi, rănirea altor 1.761 de persoane, şi la naşterea misterului privind soarta cadavrelor celor doi dictatori: birourile TVR, camerele din Ministerul Apărării şi terenurile din stadionul Ghencea.

1 Zona Otopeni

Acesta este locul unde, pe 23 decembrie 1989, în zori, 40 de militari şi 8 civili au fost ciuruiţi de dispozitivele de apărare ale aeroportului, care i-au luat drept terorişti. Cele trei camioane pline cu militari ai UM 0865 Câmpina fuseseră chemate să întărească apărarea aerogării. Cadavrele au fost luate de pe şosea abia a doua zi, pe 24 decembrie, duse în spatele aeroportului şi abandonate într-un autolift. Ca şi în c