De când casa vecinului a fost distrusă de explozie femeia se roagă în continuu la troiţele de la capătul străzii afectate de emanaţiile de gaze.
Maria Dârlău (62 de ani) din comuna băcăuană Zemeş este una dintre cele 27 de persoane sinistrate din centrul localităţii care este nevoită să doarmă în plină iarnă pe la rude. Toată viaţa a lucrat în domeniul petrolului şi gazelor, iar în urmă cu 40 de ani a trebuit să-şi lase casa pentru că zona a fost împânzită cu sonde de foraj.
Acum, locuieşte chiar lângă Mihai Stapariu, bărbatul căruia i-a explodat locuinţa din cauza acumulărilor de gaze subterane. Casa ei a scăpat neatinsă de deflagraţie şi este convinsă că numai o minune a făcut posibil acest lucru.
A mai trecut şi prin alte încercări
În 1992, când a început să alunece dealul din dreptul grădinii sale, s-a trezit cu mormane de pământ pe prispă. Atunci s-a speriat şi, drept mulţumire Celui de Sus, a ridicat în capătul străzii o troiţă. A mai ridicat una acum patru ani, atunci când i-a murit bărbatul. Şi el a lucrat tot la petrol şi gaze. De atunci, în fiecare seară aprinde becurile din jurul crucilor şi luminează toată strada.
Se roagă la troiţe în fiecare zi
Acum, cu un ochi râde şi cu un altul plânge. E necăjită că vecinul său a rămas fără casă în plină iarnă, însă este bucuroasă că flăcările nu i-au cuprins şi locuinţa ei. Trăieşte însă cu teama că, din cauza emanaţiilor de gaze, dealul o poate lua oricând la vale şi casa ei nu va mai scăpa.
„În 1993 am făcut o troiţă. Era la un an după ce dealul era cât pe ce să-mi distrugă casa. Atunci am scăpat şi m-am gândit că trebuie să-i mulţumesc cumva lui Dumnezeu. Apoi am făcut-o pe a doua“, povesteşte Maria Dârlău.
În ultimile trei zile, de când pământul a început iar să se mişte şi gazele să iasă la suprafaţă, vine seară de seară la t
