Creşterea veniturilor la bugetul de asigurări de sănătate şi controlul cheltuielilor în spitale, dar şi pe piaţa de medicamente, sunt măsurile care ar putea ajuta sistemul să se repună pe picioare. Sursa: ARHIVA EVZ

Principalele probleme ale sistemului de sănătate românesc sunt sub finanţarea şi cheltuirea haotică a puţinilor bani colectaţi. Dacă ţările anglo-saxone sunt mai orientate spre eficienţă şi se bazează pe asigurări propriu-zise de sănătate, ţările Europei continentale (de pildă, Franţa) preferă mo delul bazat pe solidaritate şi "asigurări sociale". România a eşuat însă în tot ce a încercat să implementeaze până acum.

Reformele propuse de reprezentanţii Societăţii Academice Române vizează două direcţii principale: creşterea veniturilor şi raţionalizarea cheltuielilor. "In troducerea coplăţii pentru serviciile medicale, creşterea gradului de colectare, creşterea taxelor sau extinderea bazei de impozitare, introducerea plafoanelor de prescriere a medicamentelor, aprobarea ghidurilor terapeutice şi alocarea fondurilor separate pentru achitarea plăţilor restante de la sfârşitul anului 2010", sunt principalele măsuri văzute de reprezentanţii Societăţii Academice Române pentru restructurarea sistemului sanitar.

Contribuie 5,8 milioane de români, beneficiază 21 de milioane

România alocă sănătăţii cel mai mic procent din PIB din UE. Cheltuiala cu sănătatea a scăzut continuu de la 5,2% din PIB, în 2000, la 4,7% în 2007, până la 3,2% în acest an, în timp ce în majoritatea ţărilor europene a crescut. Pe de altă parte, doar 5,8 milioane de locuitori plătesc contribuţia la asigurări, dintr-un total de 21 de milioane.

Nici la capitolul tehnologie situaţia nu e grozavă. "Dotarea cu echipamente de înaltă tehnologie e modestă: în anul 2008, existau 0,4 echipamente la 100.000 de locuitori, faţă de 3 echipamente/100.00