Dezbaterile in jurul Legii Bugetului pentru 2011 au aratat - inca o data - ca politicienii romani pun, inainte de toate, interesele proprii si cele ale clientilor care-i sustin.
Privind inapoi, putem constata ca - in douazeci de ani de la prabusirea totalitarismului comunist - obiceiurile celor care s-au instalat la conducerea tarii (ca "emanati" ai revoltei populare) nu s-au schimbat. Dupa 1989, in locul "feudalismului rosu", s-a insinuat un sistem aparent democratic de competitie si promovare sociala, bazat pe egalitatea in fata Legii si pe libertatea individuala. In realitate, doar aparenta a functionat, "mostenitorii comunismului" - activistii PCR si securistii impinsi in prim-planul scenei politice de "evenimentele" revolutionare ale sfarsitului de secol si mileniu - ocupand toate pozitiile de varf ale ierarhiei sociale, asumandu-si toate rolurile semnificative pentru societate. Modalitatile de impunere a "sistemului ticalosit" au fost surprinse, descrise si analizate de nenumarate ori. Dupa jefuirea averilor tarii (cu acoperire, mai mult sau mai putin legala), clasa "conducatoare", oligarhizata, a intrat in competitie interna, fiecare grup avand o clientela, fiecare "familie" avand "rude" ce trebuie satisfacute, desigur, pe seama statului, a contributiilor tuturor cetatenilor. Competitia interna nu a exclus regasirea unitatii de clasa (casta) atunci cand privilegiile i-au fost amenintate. Nu e de mirare ca, atacand "sistemul ticalosit", presedintele Traian Basescu a trezit o unanima si transpartinica adversitate.
La discutiile asupra Legii Bugetului, interesele diverselor grupuri de putere s-au vazut mai clar ca oricand. Anul 2011 este un an preelectoral si conflictele legate de distribuirea fondurilor statului s-au accentuat la maxim. Nu s-a tinut cont de efectele crizei economice, nu s-au luat in considerare consecintele postelectorale ale ri
