De aceea, vom continua să-i acordăm o atenţie specială. Chiar dacă a început să joace la intimidare - sau tocmai de aceea - , bătrânul bolşevic poate conta pe tenacitatea noastră: nu-l vom uita, nu-l vom abandona, nu-l vom ierta.

Ultima operaţiune de intoxicare este mutarea discuţiei despre Revoluţie pe teme false sau pe mize secundare. Cercurile malefice din spatele lui Iliescu au început să supună dezbaterii publice subiecte controversate, de genul „Iliescu a fost la Moscova pe 21 decembrie 1989" sau „Iliescu a semnat un decret prin care voia să-l salveze de la moarte pe Ceausescu pe 25 decembrie 1989". Odată lansate pe piaţă aceste informaţii documentate precar sau nedovedite, Ion Iliescu le neagă în forţă. Astfel, el iese din încercuire, trecând rapid la ofensivă. În plus, reuşeşte să bulverseze opinia publică, încercând să pună sub semnul întrebării întreaga campanie „Revoluţia şi ucigaşii ei". Scopul lui Iliescu este tot mai clar: relativizarea oricărei discuţii despre decembrie '89 şi impunerea unei atitudini fataliste. Ceva de genul: adevărul despre Revoluţie este atât de complex, încât nu poate fi rostit prin ziare sau la televizor. Asta se întâmplă într-un moment în care adevărul a început să strige vinovăţia lui Iliescu şi a clicii sale de contrarevoluţionari sângeroşi.

Vineri, la Congresul Extraordinar al Blocului Naţional al Revoluţionarilor, Ion Iliescu a făcut apel „cu înflăcărare" la români să nu le permită „denigratorilor" „să pună la îndoială Revoluţia română".

„Cea mai mare jignire este că ridicarea masei de oameni ar fi fost opera serviciilor străine de spionaj. Ele sunt prezente, dar să pui pe seama lor capacitatea de a ridica mase de oameni este o prostie", a declarat Iliescu, făcând pe revoltatul.

Vai, vai, vai... Ce vă mai place să minţiţi, domnule Iliescu! Şi să faceţi pe prostul atunci când interesul o cere...