De câteva săptămâni, site-ul WikiLeaks alimentează, constant, presa internaţională cu informaţii din telegramele confidenţiale redactate de diplomaţi americani detaşaţi în străinătate şi destinate Washingtonului. Sursa: AGERPRES
În noua eră a jurnalismului, în care Internetul favorizează transmiterea informaţiilor aproape în timp real, se ridică întrebarea dacă mai pot fi ţinute bariere în jurul anumitor secrete şi, dacă da, pentru cât timp.
Polemicile privind libertatea presei s-au reunit, zilele acestea, sub forma unor proteste organizate pentru a-l susţine pe Jullian Assange, fondatorul WikiLeaks, arestat pentru cu totul alte motive decât cele legate de acest scandal mediatic, respectiv acuzaţii de viol.
WikiLeaks a generat nu doar un scandal fără precedent, dar a evidenţiat puterea pe care accesul la informaţie o oferă celor care ştiu să folosească tehnologia în favoarea lor. Aici, la suprafaţă, o platformă alimentată de mii de persoane cu informaţii confidenţiale şi inedite.
Numele jurnalistului Jullian Assange a făcut înconjurul lumii, odată cu secretele din telegramele confidenţiale. Informaţiile care au ajuns în presă au atins lideri politici din întreaga lume, iar reacţiile nu au întârziat să apară.
FOTO: AGERPRES
Poliţiştii au ţinut la distanţă jurnaliştii care au încercat să prindă un cadru cu Julian Assange, aflat în arestul poliţiei britanice. Fondatorul WikiLeaks a fost arestat pe 7 decembrie.
FOTO: AGERPRES
În cele din urmă, aşteptarea a dat rezultate. Julian Assange apare într-o maşină, însoţit de poliţişti, după o audiere care a avut loc pe 7 decembrie, privind extrădarea în Suedia.
FOTO: REUTERS
Un protestatar cere eliberarea lui Julian Assange, arestat pe 7 decembrie în Marea Britanie. Protestul a fost organizat pe 7 decembrie, în faţa Ambasadei
