Foto: Bogdan Iuraşcu / Jurnalul Naţional Prinţi, Ilene Cosânzene, cai cocoşaţi, porci fermecaţi, băieţei neastâmpăraţi... Păpuşi şi decoruri de la Teatrul Ţăndărică sunt expuse în somptuosul hol al Muzeului Naţional de Istorie a României. Pentru că sunt păpuşi care au făcut şi fac istorie.
Un băieţel, îmbrăcat într-un tricou cu dungi, cu o şapcă pusă şmechereşte pe vârful capului, călătoreşte pe o bicicletă. E Ţăndărică. Personajul care a dat numele Teatrului de Păpuşi din Bucureşti.
În holul Muzeului Naţional de Istorie a României sunt expuse păpuşi şi decoruri din multe spectacole care s-au reprezentat pe scena de la „Ţăndărică”, dar şi pe multe scene ale lumii. De exemplu, „Căluţul cocoşat”, realizat în 1952. Din acest spectacol se păstrează cele mai vechi păpuşi, iar la vremea respectivă din distribuţie a făcut parte maestrul Radu Beligan.
„Taraf mic cu Maria Tănase. Umor pe sfori”, 1954. Spectacolul a fost gândit ca o serie de numere artistice, cu cântece şi teatru de păpuşi. Pentru una dintre reprezentaţii, Maria Tănase a creat în mod special un cântec - „În Gară la Leordeni”. A fost primul spectacol de teatru românesc jucat (de peste 800 de ori) şi pe scene internaţionale.
Printre exponate regăsim şi personajele şi decorurile „Cenuşăresei”, realizat în 1990, în regia lui Silviu Purcărete. Spectacolul se joacă şi acum, cu aceleaşi personaje şi decoruri.
Teatrul de păpuşi este cel mai vechi gen de spectacol de pe teritoriul României. La începuturi, reprezentaţiile erau inspirate din Comedia dell’Arte, cu personaje şi evenimente adaptate la specificul naţional. Abia în 1945 s-a înfiinţat Teatrul de Păpuşi şi Marionete Ţăndărică, sub conducerea actriţei Lucia Calomeri, ajutată de alţi actori ai vremii. Vocile lor s-au reunit pentru prima dată în spectacolul „Ţăndărică pe mările Sudului”.
Cele mai importante spectacole care
