Presedintele Traian Basescu a renuntat la sloganul "Sa traiti bine!", transformandu-l intr-o afirmatie conditionata: "Daca vreti sa traiti bine, munciti bine".
Nimeni nu contesta adevarul ca la baza bunastarii unei tari sta munca cetatenilor ei. Totusi, desi intelegem nemultumirea presedintelui, trebuie sa-i aducem aminte ca nu numai munca aduce bunastarea. E nevoie si de un cadru politic si economic stabil, bine gandit, de legi intelepte, bine aplicate, de ordine si de dreptate sociala, care sa asigure cetateanul ca beneficiarul muncii lui va fi in primul rand el.
E deci nevoie de o structura sociala pe care clasa politica romanesca, daca era capabila, trebuia deja s-o formeze demult in Romania. Asa ca nemultumirii prezidentiale fata de romani ii opunem si noi nemultumirea profunda a cetateanului fata de nerealizarile clasei politice romanesti.
Care este totusi atitudinea romanului fata de munca? Eminescu, cel care cunostea poporul roman ca nimeni altul, ne indeamna in articolul sau "Din abecedarul economic" sa privim la mainile si la picioarele romanilor. "El are maini si picioare mici, pe cand natiile care muncesc mult au maini si picioare mari".
Atitudinea unui popor fata de munca se reflecta si in modul sau de a gandi si de a se exprima. Neamtul cand afirma ca a primit o retributie de 2.000 de euro foloseste verbul "verdienen" care inseamna in acelasi timp si "a primi meritat, a merita". Romanul spune despre remuneratia lui ca "a castigat 2.000 de lei", verbul a castiga avand si sensul de a obtine prin noroc si fara efort ceva, precum "a castiga la Loterie".
Este poporul roman lenes?
"Apoi de ce munceste omul?", se intreaba Eminescu in acelasi articol. "Ca sa aiba el din ce trai. Dar puterea fizica a unui om e restransa, caci natura n-a facut calculul ca aceasta putere va avea de hranit pierd
