În cotidianul The New York Times din 7 decembrie, Larry Rother scrie un amplu articol despre starea traducerilor din literaturile străine pe piaţa americană.

Autorul pleacă de la premisa că americanii sînt totuşi dornici să citească proză poliţistă scandinavă şi dă un exemplu concludent: trilogia Millennium a lui Stieg Larsson, care se bucură de un succes răsunător.

Numai că celelalte genuri literare nu au parte de acelaşi interes din partea publicului american, de aceea este foarte greu să impui pe piaţă cărţi străine. Printre institutele culturale străine şi editori, tradiţionala aversiune faţă de literatura tradusă este cunoscută ca problema “celor 3 procente” din piaţa americană reprezentat de traduceri. Însă acum există speranţa ca acest procent minuscul să se schimbe, iar guvernele şi fundaţiile străine s-au aruncat în bătălia de pe piaţa editorială din SUA. Campania aceasta nu se mai limitează la literaturi de largă circulaţie, precum cea franceză şi germană. Din România şi Catalonia pînă în Islanda, agenţiile şi institutele culturale finanţează publicarea de cărţi în limba engleză. Pregătesc traducători, încurajează scriitorii să facă turnee în SUA şi îi expun tehnicilor de marketing americane pentru a-i impune pe piaţă.

Corina Şuteu, preşedinte al reţelei new-yorkeze a institutelor culturale naţionale din UE (EUNIC) şi director al ICR New York spune că: “Susţinerea traducerilor în limba engleză este unul dintre obiectivele noastre strategice – un angajament pe termen lung de a pătrunde pe piaţa americană. Pentru naţiunile din Europa, fie ele mici sau mari, literatura va fi întotdeauna una dintre cheile existenţei culturale şi sîntem conştienţi că numai o angajare pe termen lung poate să determine ca literatura europeană sa conteze în SUA."

Despre dificultăţi şi reuşite pe piaţa de carte americană, citiţi mai multe pe http://www.nytim