Românii sunt cei mai expuşi la riscul de a nu-şi putea achita ratele, deşi se numără printre europenii cel mai puţin îndatoraţi. Cum se explică acest paradox? Toate creditele contractate de populaţie nu au ajuns să reprezinte mai mult de 20% din Produsul Intern Brut, faţă de peste 50% din PIB, media europeană.

Îndatorarea peste măsură a românilor, în perioada de boom economic, este una dintre cauzele care îngreunează relansarea economiei. Cel puţin aşa lasă de înţeles guvernatorul Băncii Naţionale, Mugur Isărescu, în cea mai recentă ieşire publică.

„Băncile au fost intermediari, putem spune că i-au ademenit pe români, dar nu s-au împrumutat ele ca să îndatoreze Romînia, s-au împrumutat românii", a declarat guvernatorul. Dacă până în 2002, volumul creditelor acordate populaţiei era nesemnificativ, situându-se puţin peste 5% din totalul creditului neguvernamental şi la sub 1% din Produsul Intern Brut, în 2010 el a urcat la 50%, respectiv 20%.

Statistica BNR arată că 4,5 milioane de români s-au împrumutat până acum, ceea ce reprezintă jumătate din totalul populaţiei active. Dintre aceştia, 3,7 milioane au accesat credite de consum pentru achiziţia de maşini, televizoare sau maşini de spălat. Isărescu sublinia că doar în trei ani, între 2007 şi 2009, s-au cumpărat un milion de maşini noi, însumând 17 miliarde de euro, sumă din care s-ar putea construi mai mult de două autostrăzi Transilvania.

De unde vin necazurile

Deşi toate aceste cifre sunt impresionante, în realitate, gradul de îndatorare al populaţiei este relativ redus, comparativ cu alte state. Împrumuturile contractate de persoanele fizice reprezintă doar 20% din Produsul Intern Brut (PIB), în timp ce în Ungaria este 31%, în Polonia 37%, în Cehia 35%, iar media statelor din zona euro depăşeşte 50%. La fel ca în cazul datoriei publice, unde ne situăm la coada clasamentu