Zona fluviului va deveni cea de-a doua "macroregiune" a UE, după cea din zona Mării Baltice

Cele 14 state ar trebui să determine amplificarea impactului celor 100 mld. euro disponibile deja în cursul exerciţiului financiar actual

Potrivit Stategiei Dunării propuse de Comisia Europeană, la cererea Consiliului şi a statelor membre, până în 2020 trebuie crescut transportul de marfă pe acest fluviu cu 20 la sută, iar nutrienţii din Dunăre trebuie reduşi pentru a micşora ecosistemele din Marea Neagră la nivelul din anul 1960, a anunţat ieri Departamentul pentru Afaceri Externe, precizând că se doreşte totodată şi garantarea accesului la Internet în bandă largă de mare viteză pentru toţi cetăţenii UE din regiune până în 2013, precum şi asigurarea unei populaţii viabile de sturioni de Dunăre până în 2020.

În opinia oficialilor europeni, Strategia va asigura o mai mare coordonare între statele participante, acestea urmând să determine amplificarea impactului celor 100 de miliarde euro disponibile pentru regiune în cursul exerciţiului financiar actual, în absenţa unor noi fonduri pentru punerea în aplicare a strategiei.

Susţinând că strategia propune înfiinţarea celei de-a doua "macroregiuni" a UE, după crearea macroregiunii UE din zona Mării Baltice, Comisia precizează că prin aceasta se urmăreşte îmbunătăţirea transportului durabil, realizarea conexiunii între sistemele energetice, protecţia mediului, conservarea resurselor de apă şi stimularea climatului de afaceri, proiecte de care vor beneficia şi cei 115 milioane de locuitori ai zonei.

Planul de acţiune cuprinde patru domenii

Strategia conţine un plan de acţiune detaliat bazat pe patru piloni, respectiv conectarea regiunii Dunării (ex: îmbunătăţirea mobilităţii, încurajarea energiei durabile şi promovarea culturii şi a turismului), protecţia mediului (ex: refacerea c