O eventuală candidatură a Bucureştiului pentru ediţia din 2020 a Jocurilor Olimpice ar trebui depusă cu nouă ani înaintea desfăşurării competiţiei, respectiv în 2011, printre posibilii contracandidaţi numărându-se Durban, Hiroshima sau Tokyo, Baku, Istanbul, Budapesta, Sankt Petersburg, Guadalajara.
Primarul general Sorin Oprescu a lansat, în luna august, ideea organizării Jocurilor Olimpice la Bucureşti, în 2020, pe care a reluat-o acum, invocând sprijinul bucureştenilor pentru un asemenea proiect, dar şi faptul că un astfel de demers ar atrage investitori.
Înscrierea candidaturii unui oraş se face prin intermediul Comitetului Olimpic Naţional, în cazul României Comitetul Olimpic şi Sportiv Român, iar oraşul gazdă va fi anunţat la jumătatea anului 2013, la Buenos Aires.
Candidaturile sunt evaluate în două etape. În prima fază, fiecare oraş care doreşte să organizeze o ediţie a JO primeşte un chestionar din partea CIO. Forul olimpic internaţional analizează chestionarele şi acordă note pentru 11 criterii: suport politic şi social, infrastructura generală, instalaţii sportive, satul olimpic, mediu, posibilităţi de cazare, transport, securitate, experienţă anterioară, buget şi legislaţie.
Oraşele care primesc peste nota generală 6 sunt considerate capabile pentru a găzdui o ediţie a JO. Primele cinci oraşe clasate în urma notării chestionarelor sunt desemnate "oraşe candidate" şi vor participa la faza a doua a procesului de atribuire.
"Finalistele" trebuie să răspundă la un nou chestionar, apoi membrii Comisiei de Evaluare a CIO vizitează oraşele candidate. Comisia de Evaluare întocmeşte un raport, care este pus la dispoziţia membrilor CIO înaintea procesului de vot. Apoi, membrii CIO votează gazda JO, regula fiind că membrii CIO dintr-o ţară ce are un oraş candidat nu au drept de vot.
Infrastructura sportivă necesară organizării JO
