În Gara din Cluj-Napoca a tras, pentru câteva zile, o locomotivă de la sfârşitul anilor `80... 1880, dar şi un ICE 3, un tren de ultimă generaţie care străbate, pe mii de kilometri, Germania, în lung şi-n lat. Din păcate superbele garnituri nu au putut fi admirate decât în varianta lor miniaturălă, la o expoziţie pe care o asociaţie a pasionaţilor de modelism feroviar a organizat-o în gara clujeană.

Dar trenuleţele nu se deosebesc prin nimic de cele reale, în afara dimensiunilor. Şi ele merg pe şine, au lumini, şuieră şi străbat tuneluri, gări şi câmpuri cu flori. Asta pentru că există o întreagă industrie dedicată celor care, în joacă sau nu, realizează machete. Şi chiar o joacă nu poate fi, pentru că o machetă de şapte metri lungime este construită în săptămâni bune de lucru, sau chiar în luni.

Multă răbdare şi precizie

„Acesta este un hobby pe care îl am de mic copil şi care mă destinde foarte mult. Necesită multă răbdare şi precizie. E un lucru migălos să te ocupi de locomotive, vagoane şi de crearea unui peisaj aidoma celui pe care un călător îl vede de la fereastra trenului", spune unul dintre pasionaţii de modelism feroviar, care datorită trenuleţului primit acum 40 de ani, în copilărie, a devenit inginer.

Machetele respectă aidoma un peisaj anume pe care şi l-a ales „creatorul" lor. Gara este o copie fidelă, la scară, a uneia reale, iar calea ferată a fost şi ea măsurată cu exactitate. Dar nu de calculele complicate este dat farmecul machetei, ci de reproducerea mediului: un excavator care sapă o groapă, o femeie care întinde rufe pe sârmă, vaci care pasc într-un câmp cu flori galbene sau un cartier cu case dichisite...asta pentru că machete cu bordeie nu se prea găsesc. Toate acestea sunt, fireşte mici figurine sau maşinuţe de jucărie, care respectă - pentru că altfel nu se poate - scara întregii construcţii. Până şi viteza