Banca Centrală Europeană a intrat în lupta cu extinderea crizei europene. Liderii politici de pe continent au decis să nu majoreze suma de 750 de miliarde de euro pe care o are la dispoziţie Fondul pentru Stabilitate Financiară, plasa de siguranţă a Europei.

Germania, cel mai mare contribuabil la fond, s-a opus creşterii sumei pe care fondul de siguranţă o deţine. În aceste condiţii, Băncii Centrale Europene nu-i mai rămâne decât să accelereze campania de achiziţii de obligaţiuni, după ce a cumpărat de pe piaţă titluri ale ţărilor cu probleme, în valoare de două miliarde de euro, determinând scăderea randamentelor obligaţiunilor emise de guvernele de la Madrid şi Lisabona.

BCE are două opţiuni pentru obligaţiunile pe care le adună de pe pieţe: ori le revinde pe piaţă atunci când investitorii se vor calma, ori le păstrează până la maturitate şi va recupera banii direct de la guvernele emitente. Chiar dacă au mai scăzut după intervenţia BCE, costurile la care Spania, Portugalia sau Italia se împrumută de pe piaţă rămân ridicate.

În acelaşi timp, miniştrii de finanţe din zona euro susţin că Spania şi Portugalia au capacitatea de a-şi micşora singure deficitele şi că fondurile de urgenţă de 750 de miliarde de euro sunt suficiente pentru a contracara potenţialele derapaje din aceste economii.

Primul-ministru luxemburghez şi ministrul de finanţe italian au lansat ideea emisiunii de obligaţiuni comune pentru state din zona euro (eurobonduri), însă şi acest scenariu a fost respins de Germania. Cancelara, Angela Merkel se teme că astfel de mişcări ar pune şi mai multă presiune pe contribuabilii celei mai mari economii europene.

Preşedintele BCE, Jean-Claude Trichet, a cerut liderilor politici să ia măsuri suplimentare de aducere sub control a bugetelor publice şi s-a arătat reţinut asupra ideii unei intervenţii pe scară largă pe pieţe a băn