La şcoala profesională „Sfânta Maria“ din Bistriţa se confecţionează, anual, sute de drapele ale României, Ungariei, Franţei sau Germaniei. Elevii transformă mătasea din China în steaguri, iar atelierul lor de croitorie scoate un profit anual de aproape 6.000 de lei.
V-aţi întrebat vreodată cine face sutele de drapele arborate cu ocazia Zilei Naţionale?
Multe dintre steagurile pe care le-aţi văzut, sau pe care le-aţi fluturat pe 1 Decembrie, ies din mâna unor elevi de la Şcoala de Arte şi Meserii „Sfânta Maria" din Bistriţa. Numai anul acesta, cei 60 de elevi de la profilul „confecţioner textil" au realizat circa 400 de drapele româneşti pentru primăriile din judeţele Maramureş, Dolj şi Bistriţa-Năsăud.
Profit de 6.000 de lei pe an
Ideea i-a aparţinut şefului atelierelor de instruire practică de la şcoala bistriţeană, Petre Floare (62 de ani).
„Aveam un prieten care urma să plece în America şi m-a rugat să-i dau un steag al României. Cum n-am găsit nicăieri unul de cumpărat, m-am apucat să-l fac chiar eu. Aşa a început totul, prin 1995", povesteşte Petre Flore. Bistriţeanul a simţit de atunci că s-ar putea scoate un profit bun din această îndeletnicire şcolară. Şi nu s-a înşelat.
„Suntem singura şcoală din Bistriţa-Năsăud în care, de 15 ani, se confecţionează drapele naţionale la mărimile standard: 90 de centimetri lăţime şi 150 de centimetri lungime. Am făcut multe steaguri pentru primării şi alte instituţii publice", spune directoarea şcolii „Sfânta Maria", Doina Tat.
Şcola a făcut şi steaguri cu însemnele NATO şi UE pentru instituţii, dar şi foarte multe drapele ale Ungariei, Franţei, Germaniei şi Austriei, pentru delegaţiile în străinătate. Criza s-a simţit chiar şi la acest nivel. Dacă anul trecut au avut comenzi de peste 700 de bucăţi, în 2010, numărul acestora a scăzut la 400.
Mătase din China şi maşini de u
