Proiectul prin care Nicolae Ceaușescu voia să facă din București port la Dunăre redevine o temă actuală. Summit-ul Dunării l-a împins pe masa Uniunii Europene, însă până la tăierea panglicii mai pot apărea piedici.
Vântul bate favorabil pentru Canalul Dunăre Bucureşti, potrivit declaraţiilor făcute de Sorin Oprescu, în cadrul Forumului Internaţional de Infrastructură care a avut loc la finele lunii noiembrie la Bucureşti. Primarul Capitalei spune că proiectul canalului Dunăre-Bucureşti este unul dintre obiectivele prioritare ale Strategiei Dunării şi confirmă astfel informaţiile potrivit cărora acest proiect va fi cuprins în Strategia Europeană pentru Regiunea Dunării.
Strategia, care cuprinde un set de măsuri şi reglementări prin care se urmăreşte îmbunătăţirea conectivităţii sistemului de transport, a protecţiei mediului şi dezvoltarea socio-economică a statelor riverane Dunării, va putea fi pusă în aplicare de la jumătatea lui 2011. Iniţiată de România şi Austria, Strategia Dunării a primit sprijinul tuturor celor 14 state traversate, prin declaraţia comună semnată la sfârşitul Summit-ului Dunării, care a avut loc pe 8 noiembrie, la Bucureşti.
Integrat într-un program european, şansele de finalizare a ideii cresc exponenţial. Ca să facem puțină istorie, trebuie spus că proiectul s-a născut cu mult înainte ca el să fie adus în discuție de Nicolae Ceaușescu. Ideea a apărut în 1927, odată cu studiul „Canalul Argeş - Bucureşti - Dunăre" și a căpătat consistență doi ani mai târziu. Marea criză din 1929-1932 avea să-l înăbușe în fașă.
File de poveste
Demersurile au fost reluate timid după ieşirea din criză, şi până în 1940, visul bucureştenilor bogaţi care doreau să vadă Budapesta, Viena, Belgradul şi Bratislava de pe vapor, începea să prindă contur. A fost însă repede destrămat de începutul celui de-al doilea război mondial.
S-a trecu
