Pentru ca suntem inca in zodia Sagetator, e bine sa mai vedem din cand in cand ce mai fac artistii nascuti sub acest semn. Despre noi, astia nascuti pe 7 decembrie, se spune ca suntem cam intr-o dunga. Ei bine, stati sa vedeti in ce dunga e Abdellatif Kechiche, un regizor tunisian nascut pe 7 decembrie 1960 care-a pus pe plans spectatorii festivalurilor de film de la Venetia si New York unde a fost proiectata cea mai recenta creatie a sa, Vénus noire.
Am vazut filmul asta aseara la cinema STUDIO, in cadrul Festivalului Filmului Francez (care mai tine pana in 16 decembrie, asa ca faceti bine si mergeti macar la o proiectie daca sunteti prin Bucuresti), impreuna cu Anca Gradinariu si Laura Popescu si am visat urat toata noaptea (ma rog, cat am putut dormi din ea).
Filmul spune povestea lui Saartjie Baartman, o femeie Khoikhoi (etnie inrudita cu bosimanii) din Africa de Sud, cunoscuta drept “Venus hotentota”, negresa ale carei organe genitale au fost “senzatia” unor show-uri ciudate in Londra si apoi in Parisul inceputului de secol 19 si care au ramas apoi conservate la Muzeul de Istorie Naturala pana in 2002 – cand Franta a acceptat cererea facuta in 1994 de africani (Nelson Mandela a fost cel care a solicitat aducerea ramasitelor ei pamantesti inapoi in Cape Town).
Kechiche modifica in scop artistic cateva date ale povestii, dar ii serveste tinerei Yahima Torres o partitura perfecta si extrem de dificila. Fata joaca extraordinar si face fatza cu brio obositoarelor cerinte ale regizorului care prefera sa-si aglomereze filmul cu scene explicite, cum mult sex, violenta, umilinta, multa tristete si imensa suferinta. Uneori toata durerea asta te copleseste in ultimul hal.
Regizorul pare a se folosesi de personaj asa cum s-au folosit de Saartjie Baartman stapanul ei olandez (care-a dus-o la Londra unde-a expus-o in cusca si-a pus-o sa s
