Reforma educaţiei din Finlanda îi lasă pe profesori să-şi aleagă cum vor să predea materia. În ţara fără nicio şcoală privată, Guvernul evaluează constant performanţele şcolare, însă rezultatele nu sunt făcute publice.
La şcoala primară Meri-Rastila, într-o suburbie a oraşului Helsinki, copiii-şi dau jos zăpada de pe haine şi ghete şi intră în clasă. După 45 de minute, sunt din nou afară, la joacă.
Ziua de şcoală în Finlanda este scurtă, împărţită în pauze de alergat, jucat şi explorat împrejurimile. Copiii se duc la şcoală de la şase ani, iar la această vârstă nu au cum să fie supuşi de profesori la activităţi academice, notează jurnaliştii de la cotidianul The Guardian, într-o comparaţie a sistemului de educaţie finlandez cu cel britanic.
În Finlanda, fiecare elev primeşte educaţie şi masă, gratuit, la şcoală, măsura guvernamentală extinzându-se până la nivelul universitar. Nu există inspecţii în şcoală, nici clasamente ale instituţiilor, ci doar un singur set de examene naţionale, atunci când elevii dau băncile din şcoli pe cele din facultăţi, la vârsta de 18 ani.
Guvernul face însă constant cercetări despre nivelul de educaţie al cetăţenilor, ţinând de asemenea evidenţa performanţelor şcolare. Rezultatele nu sunt făcute publice niciodată.
Fără clasamente
Directorul şcolii din Meri-Rastila, Ritva Tyyska, spune că este mai bine că şcolile nu sunt puse în clasamente. „Avem profesori buni, avem un curriculum şi trebuie să‑l respectăm. În fiecare şcoală, se predau aceleaşi lucruri. Însă metodele pot fi diferite, chiar dacă, în mare, copiii învaţă aceleaşi lucruri".
În Finlanda, statul decide ce trebuie predat, dar nu şi cum. Dacă vor, profesorii pot alege să predea matematica afară, în cel mai apropiat parc sau cea mai apropiată pădure, unde pot învăţa să adune şi să scadă, numărând ramurile copacilor sau pietrele.
