Mihai David, directorul general al Hidroelectrica, spune că pe viitor posibilităţile de dezvoltare în ceea ce priveşte potenţialul hidroenegetic al României vin mai ales din partea unităţilor de mici dimensiuni în contextul în care marile cursuri de apă, aşa cum este de exemplu Dunărea, au fost deja amenajate.

"Frişca s-a terminat de mult. Dacă am mai fi avut 2-3 Dunări ar fi fost perfect, dar de acum înainte potenţialul de dezvoltare este pe partea de microhidrocentrale", a spus David.

El mai ocupă funcţia de director general al companiei până la începutul anului viitor, moment în care va fi înlocuit de către Constantin Trihenea, fost prefect de Sibiu, actual consilier al ministrului economiei Ion Ariton.

Cea mai mare unitate de producţie a energiei hidro din România este hidrocentrala Porţile de Fier 1, cu o putere instalată de peste 1.000 de MW, mai mare decât un reactor nuclear al centralei de la Cernavodă.

David a mai explicat că unul dintre factorii care influenţează costurile de producţie medii ale companiei este şi faptul că în România sunt doar câteva hidrocentrale de mari dimensiuni, restul fiind de mărimi mici şi medii. Explicaţiile vin în contextul în care recent reprezentanţii Fondului Proprietatea, care controlează 20% din acţiunile Hidroelectrica, au declarat că nu înţeleg de ce costurile de producţie ale companiei locale sunt mai mari comparativ cu ale unor firme similare din Rusia sau Brazilia. Astfel, potrivit datelor prezentate de Fondul Proprietatea, costurile pe MWh ale Hidroelectrica sunt de 30 de dolari, în timp ce în Rusia acestea sunt de 20 de dolari, iar în Brazilia scad chiar sub acest nivel.

"Fondul Proprietatea vorbeşte de companii care controlează hidrocentrale în comparaţie cu care Porţile de Fier par microhidrocentrale. Astfel se explică diferenţa de costuri", spune David, care într-o declaraţie ant