Slovacia, al 16-lea stat euro din 2009, a refuzat să participe la creditarea cu 110 miliarde euro a Greciei, dar premierul speră ca, pe termen lung, avantajele monedei unice pentru economia slovacă să depăşească dezavantajele

Ultimul stat care a intrat în rândul ţărilor euro, la 1 ianuarie 2009, ar putea fi şi primul care să caute o soluţie de ieşire, propune preşedintele Parlamentului de la Bratislava, Richard Sulik. Politicianul (42 de ani) care prezidează Legislativul unicameral al Slovaciei a solicitat clasei politice elaborarea "unui plan B" pentru abandonarea euro, pe fondul "crizei" monedei unice europene. Sulik nu a "aruncat" la întâmplare o astfel de declaraţie, ci şi-a dezvoltat pe larg ideea într-un articol de opinie publicat în cotidianul de afaceri Hospodarske Noviny. Economist de profesie, slovacul şi-a exprimat neîncrederea în deciziile luate de liderii marilor state UE din primăvara lui 2010 încoace, care nu au reuşit să înlăture suspiciunile legate de viitorul euro. "Este vremea ca Slovacia să înceteze a mai avea încredere oarbă în ceea ce spun liderii Eurozonei şi să pregătească un plan B. Acesta este reintroducerea coroanei slovace", a scris Sulik. Reîntoarcerea la moneda naţională - koruna, prescurtată SKK - i-ar proteja pe slovaci şi ar evita situaţia ca ei să fie obligaţi să plătească datoriile altora.

Aceasta este opinia politicianului care conduce Parlamentul ţării, dar şi partidul neoliberal Libertate şi Solidaritate (SaS). "Câtă vreme suntem o ţară prea mică pentru a influenţa semnificativ acţiunile UE, trebuie cel puţin să ne protejăm valorile create de către oamenii care locuiesc în Slovacia", crede Sulik, sugerând că economia slovacă este ameninţată de apartenenţa la Eurozonă.

"Salvarea" Greciei a fost o "iresponsabilitate"

Politicianul slovac i-a acuzat pe liderii europeni că s-au lăsat "ostatici" ai pieţelor fi