Clujenii au avut, în urmă cu două secole, cea mai prietenoasă primărie. Instituţia a funcţionat, timp de 20 de ani, într-un birt. Renumita cârciumă din buricul târgului, „Calul Bălan", se afla într-o clădire care în prezent găzduieşte Muzeul Etnografic al Transilvaniei.
Puţină lume cunoaşte o pagină savuroasă de istorie a oraşului de pe Someş de la finele secolului al XVIII-lea, când, din cauza unui puternic incendiu, primarul şi funcţionarii au fost nevoiţi să se mute cu „arme şi bagaje" într-un imobil unde funcţiona şi o celebră cârciumă, „Calul Bălan".
Clădirea în care au funcţionat, concomitent, o instituţie a statului şi un birt a fost construită, potrivit documentelor păstrate în Arhivele Naţionale de la Cluj-Napoca, la finele secolului al XVII-lea. „Acea clădire a aparţinut Primăriei Cluj sau Sfatului Oraşului, cum se numea pe vremuri. În secolele XVIII - XIX, aici a funcţionat cel mai renumit han din zonă. De asemenea, clădirea a adăpostit şi o cârciumă celebră din acea perioadă, numită în limba maghiară
Incendiul mută primăria în birt
Potrivit documentelor de acum aproximativ două secole, anul 1797 a fost unul presărat de ghinioane pentru clujeni şi pentru administratorii oraşului. „În 1797, a avut loc un incendiu violent, care a distrus mai multe clădiri din Piaţa Unirii, printre care şi cea a Sfatului Orăşenesc. Nemaiexistând un alt spaţiu pretabil pentru munca desfăşurată de edili, aceştia s-au văzut nevoiţi să se mute în... cârciumă", completează referentul Arhivelor Naţionale din Cluj-Napoca. Strania situaţie a durat mai bine de 20 de ani, până prin anul 1820, când s-a construit sediul nou al Primăriei. „Nu se cunosc prea multe date de la acea vreme, însă se ştie cu exactitate faptul că clădirea respectivă a aparţinut Sfat
