Numărul din luna decembrie al revistei „Historia“ este dedicat figurii domnitorului moldovean. De-a lungul timpului, portretele lui Ştefan realizate de cronicari, istorici, scriitori şi cineaşti au variat în funcţie de discursul istoric la modă în epocile respective.

Imaginea voievodului moldovean Ştefan cel Mare este legată de celebra frază „Moldova n-a fost a strămoşilor mei, n-a fost a mea şi nu e a voastră, ci a urmaşilor voştri şi a urmaşilor urmaşilor voştri în veacul vecilor" (Barbu Ştefănescu Delavrancea, „Apus de Soare"). Acest discurs şi toate celelalte construite pe lângă nu au însă nimic de-a face cu realitatea istorică a secolului al XV-lea.

Portretul voievodului în epocă

De-a lungul vremii au existat, astfel, câteva portretizări ale celui care a fost numit de Papa Sixt al IV-lea „atlet al credinţei creştine", dar fiecare autor a adăugat sintagme şi clişee proprii discursului istoric agreat în acel moment.

Citiţi şi:

Ştefan cel Mare, un voievod ucis de clişeele istorice VIDEO

Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş, duşmani de moarte

«Filmele istorice româneşti sunt pline de minciuni!» VIDEO

Unul dintre primele portrete ale lui Ştefan cel Mare a fost realizat chiar în timpul luptelor acestuia cu turcii de către cronicarul polonez Ian Dlugosz (1415-1480), care îl descria astfel pe domnitor: „... bărbat demn de admirat, cu nimic mai prejos de ducii eroici, pe care îi admirăm atât, care în timpul nostru primul dintre principii lumii a dobândit o victorie atât de glorioasă împotriva turcilor.

După judecata mea, el este cel mai demn să i se dea conducerea şi stăpânirea lumii, şi mai ales funcţia de comandant împotriva turcilor, cu sfatul comun, consensul şi hotărârea creştinilor, câtă vreme ceilalţi regi şi principi catolici se destind în lene şi desfătări sau în lupte civile". Imaginea oferită de