Coaliţia guvernamentală întârzie să se formeze, după alegerile din 28 noiembrie din Republica Moldova. Dar asupra Chişinăului plouă deja cu oferte. De la Moscova şi de la Bruxelles.
Coaliţia guvernamentală întârzie să se formeze, după alegerile din 28 noiembrie din Republica Moldova. Dar asupra Chişinăului plouă deja cu oferte. De la Moscova şi de la Bruxelles.
Dinspre Uniunea Europeană au venit de curând, la Chişinău, miniştrii de externe ai Poloniei şi Suediei, statele iniţiatoare ale Parteneriatului Estic, apoi însuşi preşedintele Parlamentului European, Jerzi Buzek. Dinspre Moscova, a venit şeful Administraţiei Prezidenţiale, Serghei Narîșkin.
Potrivit publicaţiei "Ekonomiceskoie obozrenie", cel mai important ziar economic de limbă rusă de la Chişinău, trimisul Kremlinului ar fi făcut câteva oferte interesante, în schimbul constituirii în Republica Moldobva a unei alianţe de guvernare în jurul comuniştilor: reducerea preţului de import a gazului rusesc; undă verde vinurilor şi producţiei agricole moldoveneşti pe piaţa rusească; deschiderea uşilor Uniunii Vamale Rusia-Belarus-Kazahstan pentru aderarea Republicii Moldova. Plus "anumite progrese" în soluţionarea problemei transnistrene.
Dar nici Uniunea Europeană nu stă degeaba.
"Moldova are, după Conferinţa donatorilor, 2,5 miliarde de euro pe ţeavă, care sunt destinate unor proiecte. Există varii proiecte din partea unor donator bilaterali şi totodată forţele pro europene, democratice îşi pot împărţi principalele funcţii în stat, astfel încît ele să capete deplină legitimitate şi să să devină un partener respectat al UE", a afirmat luni, la Bruxelles, ministrul român de externe, Teodor Baconschi.
Să fie acestea semnele unei dispute între cei doi coloşi politico-economici pentru minuscula Moldovă, aflată la mijloc? Dar care să fie miza?
Strategic vorbind, Moldova
