Deşi plătesc taxe şi impozite ca şi cum ar locui în centru, gălăţenii de pe strada Prunari n-au nici o şansă să păşească pe asfalt în drum spre casă. George Vizitiu este patronul unei geamgerii de pe strada Prunari. De aproape 20 de ani încearcă să se înveţe cu noroiul şi mizeria acestei străzi şi să-şi ducă traiul cât mai „orăşeneşte" cu putuinţă.
Motivul? Strada aflată în apropierea stadionului Oţelul nu are nici canalizare şi nici cea mai vagă urmă de asfalt.
„Noi stăm în oraş, am făcut zeci de sesizări către Primărie, dar de atâta timp nu s-a făcut absolut nimic. Canalizare nu avem, asfalt nu avem, dar taxe ca pentru zona unu plătim", spune omul.
Mai mult, de-a lungul timpului locatarii acestei străzi s-au confruntat şi cu situaţii de-a dreptul umilitoare, datorate lipsei instalaţiilor de canalizare.
„La un moment dat, venise cineva de la Mediu ca să ne tragă de urechi, pentru că vezi-doamne noi aruncăm apele uzate în stradă. Dacă eu spăl covorul în curte şi arunc apa în stradă risc să fiu amendat pentru poluare. Pe de altă parte, nimeni nu-mi oferă nicio altă variantă de a scăpa de apele uzate", mai spune omul.
Strada Prunari, lungă de nici 500 de metri face legătura dintre Alexandru Saligny şi prelungirea Brăilei, fiind străjuită pe de-o parte de linia de tramvai şi de cealaltă de patru tomberoane de gunoi, mereu devastate de oamenii străzii, care caută un codru de pâine.
O urmă de speranţă.
„Cătălin Chelu deschisese aici o reprezentanţă a firmei sale de cablu prin 1993. Am sperat atunci că această vecinătate ne va ajuta în vreun fel, însă, după atâţia ani de atunci ne-am luat gândul. Nici măcar pentru dezvoltarea afacerilor din această zonă nu s-au sinchisit autorităţile", mai spune Vizitiu.
Deşi locatarii străzii Prunari plătesc taxele aferente unei zone „bune", nu vor putea beneficia de avantajele vie
