În Brăila, cheltuirea banului public pe lucruri de nimic, printr-un "act magic" care face să dispară, dintr-un foc, sute de miliarde de lei, e un lucru la ordinea zilei, nu mai reprezintă o noutate pentru nimeni. Zilele trecute, Biblioteca Judeţeană "Panait Istrati" a lansat "Dicţionarul scriitorilor brăileni".

Peticit ani de zile în subteranele Bibliotecii Judeţene, "Dicţionarul scriitorilor brăileni" se recomandă drept o lucrare monumentală, însă, în esenţă, din punctul meu de vedere, nu reprezintă nimic altceva decât o defulare de proporţii a unui crunt diletantism organizatoric, adică un alt "proiect" de mântuială în care s-au pompat bani publici pe degeaba. "Miza" Dicţionarului este lipsită de orice noimă. Reprezintă pur şi simplu o aberaţie întocmirea unui dicţionar al scriitorilor orientat doar pe segmentul biografic, fără a familiariza cititorul cu identitatea culturală a scriitorului, cu particularitatea lui, cu tematica lui sau cu locul pe care îl ocupă într-o bursă a valorilor. Efectul pe care îl produce alcătuirea strict biografică a unei lucrări de această factură? Masificarea individualităţilor, aruncarea lor într-un ambuteiaj informaţional care exclude tocmai raţiunea elementară a unui dicţionar al scriitorilor: aceea de a fi un reper pentru o eventuală stabilire a treptelor valorice.

În introducerea Dicţionarului aflăm scopul alcătuirii lui, şi anume acela de-a folosi pe post de "instrument imediat de obiect". Adică: bază de date. Din nou avem de-a face cu o aberaţie. Nu era nevoie de un dicţionar pentru o cuantificare a scriitorilor care au populat harta culturală a Brăilei, ci de cel mult un catalog bio-bibliografic. Costurile ar fi fost mai mici, iar demersul nu ar fi căzut în penibil. O altă aberaţie a "Dicţionarului scriitorilor brăileni" o reprezintă discrepanţa dintre conţinut şi semnificaţia titlului. În mod normal (deci