Legea educaţiei, asumată de Guvern, dar suspendată undeva între Parlament şi Curtea Constituţională, a fost în sfârşit adoptată, printr-o manevră ciudată a lui Mircea Geoană,al cărui scop era de fapt reglarea conturilor cu liderii care l-au suspendat din PSD.
Căzut în dizgraţia PSD, Mircea Geoană i-a cedat, ieri, locul la prezidiul plenului reunit vicepreşedintelui Senatului Alexandru Pereş (PDL). Puterea a profitat de pasul înapoi făcut de Geoană pentru a introduce pe ordinea de zi Legea educaţiei, căreia îi mai lipsea doar semnătura liderului Senatului pentru a fi adoptată. În zadar a contestat ulterior Geoană legitimitatea demersului puterii. Regulamentul Parlamentului spune destul de clar că cei care prezidează şedinţa comună au dreptul de semnătură pe actele normative.
În aceste condiţii, se ridică automat întrebarea: „Nu cunoştea Geoană regulamentul şi a gafat sau a servit premeditat interesele arcului guvernamental?" „Nici una, nici alta", susţin surse din con¬ducerea PDL. „Nu au existat nici un fel de negocieri cu Mircea Geoană, pur şi simplu el a vrut să dea peste nas PSD-ului şi nu cred că se aşteptau că vom pune Educaţia pe ordinea de zi", adaugă sursele citate. Un argument în favoarea acestei teorii este şi faptul că preşedintele Senatului avea posibilitatea să-l desemneze ca înlocuitor pe celălalt vicepreşedinte, liberalul Teodor Meleşcanu. „E clar că nu a jucat în aceeaşi echipă cu opoziţia", constată lideri ai PDL. Oficial însă, Geoană susţine că nu a prezidat şedinţa de plen pentru că astfel ar fi legitimat o lege adoptată printr-o procedură declarată neconstituţională.
Nici liberalii nu au fost mai abili
Erori au făcut şi liberalii, care au mers rând pe rând la microfon şi au anunţat că-şi retrag semnăturile de pe moţiunea de cenzură depusă după ce Guvernul şi-a asumat răspunderea în Parlament pe Legea educaţiei. Moţiunea a
