Fără preaviz Visa, Mastercard şi PayPal, companii specializate în transferuri de capital, au decis săptămâna trecută să blocheze orice transfer având ca destinaţie conturi ale organizaţiei WikiLeaks, condusă de recent arestatul Julian Assange.

Practic, să taie craca de sub picioarele celor care, cel puţin formal, deranjează administraţia americană prin documentele confidenţiale publicate recent, şi care, un amănunt esenţial, depind de donaţii pentru a-şi susţine activitatea declarată non-profit.

Cu explicaţii superficiale, reprezentanţii companiilor menţionate au încercat să-şi scuze acţiunea, afirmând că vor debloca transferurile către WikiLeaks, de îndată ce li se va dovedi că publicarea telegramelor provenind de la ambasade SUA nu încalcă legislaţiile statelor în care sunt folosite serviciile lor de transfer.

În tot acest timp, organizaţia WikiLeaks nu a fost condamnată de nici o instanţă pentru acţiunile ei. Prezumţia de nevinovăţie nu pare să fie, însă, un argument suficient de solid pentru companiile de mai sus. De altfel, un document WikiLeaks ar putea fi „mărul discordiei”.

Presiunile externe anulează puterea legii

Miza în ceea ce priveşte WikiLeaks pare să fie mult mai mare pentru Visa&Co. romanialibera.ro a încercat să afle ce se ascunde în spatele deciziilor de blocare a transferurilor către WikiLeaks. Armatele de PR ale PayPal şi Visa Europe îşi fac însă bine treaba şi evită răspunsuri lămuritoare.

Deşi am dorit să aflăm ce se întâmplă cu banii donaţi de cei care cred în cauza WikiLeaks şi dacă este legal şi, la o adică, moral să împiedici pe cineva să doneze bani pentru o cauză în care crede, biroul european al Visa s-a eschivat printr-un răspuns scurt: „Visa Europe a luat măsura de a suspenda temporar acceptarea plăţilor Visa către WikiLeaks, în timpul investigării situaţiei organiz