Theodor Pallady rămâne unul dintre artiştii foarte preţuiţi şi râvniţi nu numai în zilele noastre, ci şi în epoca sa. Lucrarea "Cheiul Senei (Pod peste Sena)", un ulei pe carton de Pallady, nesemnat, prezent în ofertele licitaţiei din 21 decembrie, la preţul de pornire de 110.000 lei, este şi un prilej de a scrie despre prezenţa artistului în colecţiile epocii sale. În numărul anterior al publicaţiei noastre făceam referire la Tonitza, Vermont şi Dărăscu, ale căror lucrări intrau în colecţia lui Alexandru Bogdan-Piteşti, colecţie risipită în epocă, dar care astăzi revine în actualitatea pieţei de artă de la noi.

Astfel, în colecţia lui Alexandru Bogdan intrau 12 picturi şi peste 20 de desene de Pallady. Studiind documentele de arhivă, istoricii şi criticii de artă Theodor Enescu şi Petre Oprea au scris pe larg despre această importantă colecţie.

Potrivit lui Theodor Enescu, "După Luchian şi Ressu, este indiscutabil că pe Theodor Pallady îl situa Bogdan-Piteşti în preferinţele sale de avizat amator şi colecţionar", se arată în volumul II al studiului "Scrieri despre artă", al cărui autor este regretatul istoric şi critic de artă Theodor Enescu. Întâlnirea acestora, Pallady - Alexandru Bogdan, e posibil să fi avut loc cu prilejul primei expoziţii personale a lui Pallady la Bucureşti, respectiv în 1904. Se ştie că o parte din cele 12 picturi ale artistului care făceau parte din colecţia lui Bogdan- Piteşti au fost comentate elogios de către Tudor Arghezi în cronicile sale din anii 1912-1924, apărute în ziarul "Seara", al cărui proprietar era marele colecţionar. Însuşi Bogdan-Piteşti dedica rânduri entuziaste picturii lui Pallady, în articolul său "Note despre artă". De precizat este faptul că, în acei ani, nimeni nu remarcase valoarea estetică a operelor lui Pallady, lui Bogdan-Piteşti revenindu-i meritul a de a fi fost printre "primii amatori care au re