Plăţile făcute în primele zece luni ale anului în contul datoriei externe se ridică la 29,8 miliarde de euro, cea mai mare parte fiind însă reprezentată de rostogolirea împrumuturilor contractate pe termen scurt.

Suma este totuşi considerabil mai mică decât plăţile făcute în perioada corespunzătoare, de 35 de miliarde de euro. Cheia stă în ajustarea datoriei externe pe termen scurt, adică a împrumuturilor care trebuie rambursate în mai puţin de un an pe parcursul lui 2009, astfel că plăţile rămase pentru anul acesta au fost mai mici.

Grosul e dat de plăţile în contul datoriei contractate de sectorul privat, care a fost de altfel nevoit să facă ajustări serioase în ultimii doi ani.

"Aici este vorba de îndatorarea sectorului privat. Serviciul datoriei se plăteşte cu excedentul din sectorul privat", comentează Nicolaie Alexandru-Chideşciuc, economistul-şef al ING Bank.

Sectorul privat s-a ajustat dramatic în ultimii doi ani, ajungând să aibă economii mai mari dectâ cheltuielile. În schimb, statul se îndreaptă anul acesta spre un deficit de circa 8 miliarde de euro. Acum, statul îşi asigură finanţarea prin îndatorare externă.

"Datoria externă va continua să crească", spune economistul ING.

De la începutul anului, datoria externă a urcat cu mai bine de 11 miliarde de euro, până la un vârf istoric de 89,3 miliarde de euro, atins în octombrie.

Chideşciuc spune că în prezent tendinţele nu sunt îngrijorătoare, în condiţiile în care creşterea datoriei are loc în special pe segmentul de maturităţi mai lungi, în detrimentul împrumuturilor pe termen scurt, care pot genera presiuni prin aglomerarea rambursărilor.

În toamna lui 2008, datoria externă pe termen scurt se umflase la 24 de miliarde de euro, fiind contractată aproape integral de sectorul privat - bănci şi companii. Când analiştii străini au descoperit acest indicator -