Consilierul prezidenţial, Peter Eckstein-Kovacs, şi ministrul Culturii, Hunor Kelemen, se luptă pentru fotoliul de preşedinte al UDMR.
UDMR va trebui să îşi aleagă în februarie un nou lider. După 18 ani în fruntea Uniunii, Bela Marko a anunţat sâmbătă la Târgu-Mureş că nu îşi mai doreşte această funcţie. Liderul UDMR s-a declarat însă mulţumit de realizările sale în fruntea Uniunii. La 18 ani de mandat, principalele câştiguri ale UDMR pentru comunitatea maghiară din România, sub conducerea lui Bela Marko, rezidă în faptul că "UDMR a obţinut adoptarea legislaţiei referitoare la folosirea limbii maghiare în administraţie în localităţile cu minimum 20% etnici maghiari, locuri speciale pentru maghiari în universităţile româneşti de stat, dar şi în liceele din România, înfiinţarea de şcoli cu predare exclusiv în limba maghiară chiar în spaţiile în care până nu cu mult timp în urmă funcţionau şcoli mixte sau cu predare în limba română, locuri speciale pentru maghiari în poliţie sau în administraţia publică şi menţinerea aproape constantă la guvernare sau în sfera puterii a oamenilor politici susţinuţi de Uniune", spun analiştii politici.
Nerealizările UDMR
UDMR nu a reuşit însă până acum să treacă Legea referitoare la Statutul Minorităţilor Naţionale, proiect aflat în dezbatere de nu mai puţin de 12 ani, dar care nu a reuşit să treacă prin Parlament în ciuda tuturor aranjamentelor politice cărora s-a dedat UDMR. De asemenea, în ultimul an UDMR încearcă să impună adoptarea Legii învăţământului cu modificări substanţiale în favoarea comunităţii maghiare, însă nici aceasta nu a trecut de Parlament.
UDMR ameninţă cu ruperea coaliţiei guvernamentale dacă PD-L nu îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului pe acest proiect de lege. Ambele proiecte ar oferi o şi mai mare autonomie comunităţii maghiare, care, prin intermediul UDMR, a inclus în program
