Activitatea fizică moderată, eliminarea grăsimilor „rele“ din dietă şi renunţarea la fumat sunt esenţiale pentru sănătatea inimii. Datele statistice arată că, anual, în România, 13.000 de persoane suferă un infarct miocardic acut. Neoficial însă se înregistrează peste 20.000 de cazuri de stop cardiac.

Infarctul miocardic acut apare atunci când din plăcile de aterom (straturi de grăsime care se depun pe arterele coronare) se desprind cheaguri care împidică fluxul de sânge să ajungă la inimă. Potrivit medicilor, infarctul este mai degrabă o complicaţie a cardiopatiei ischemice, boală ce afectează arterele care hrănesc inima.

De aceea, persoanele care se află la risc trebuie să cunoască foarte bine semnele infarctului pentru a cere ajutor de specialitate în cel mai scurt timp. Principalul simptom este durerea sfâşietoare în capul pieptului care, treptat, se extinde spre umăr, iar mai apoi în spate.

Totodată, mai pot apărea senzaţia de greaţă, dureri abdominale şi vărsături. Persoanele care se confruntă cu astfel de simptome trebuie să ajungă la spital în cel mult 30 de minute. Dacă artera nu se dezobturează la timp, riscul de a suferi un nou infarct în următoarea lună este de 80 la sută şi, în plus, şansele de supravieţuire scad.

În general, infarctul este o consecinţă a stilului de viaţă dezordonat. Fumatul, alimentaţia bogată în grăsimi nesănătoase, sedentarismul, consumul de alcool în exces şi stresul sunt principalii factori de risc. La aceştia se mai adaugă şi o serie de afecţiuni, precum hipertensiunea arterială şi diabetul zaharat de tip 2, care, la rândul lor, sunt tot o consecinţă a alimentaţiei nesănătoase şi a sedentarismului.

Capacitatea de efort se reface treptat

Pentru a evita complicaţiile care pot apărea pe fondul suprasolicitării inimii, în primele zile după infarct, persoana în cauză trebuie să evite orice formă