Politica de extindere a Uniunii Europene (UE) este pusă la încercare de criza economică şi de o anumită "oboseală a extinderii" din partea europenilor, dar mai multe ţări, între care Marea Britanie, Finlanda, Italia şi Suedia, încearcă să schimbe această tendinţă, relatează AFP.

Miniştrii europeni ai afacerilor externe şi-au reafirmat în mod oficial la Bruxelles "susţinerea fermă faţă de politica de extindere".

Însă, în culise, în opinia multora "nu este o perioadă propice extinderii, care devine o politică a paşilor foarte mărunţi", a recunoscut un diplomat de la Bruxelles.

După ce a integrat zece ţări în 2004, Uniunea şi-a dat seama că a acceptat prea rapid ţări puţin pregătite, ca România şi Bulgaria, în 2007, apreciază un diplomat. "Din această cauză, clubul şi-a înăsprit regulile, se mişcă încet, iar astăzi este un pic frustrant pentru ţările care aspiră să se alăture." Negocierile de aderare cu Turcia stau mărturie în acest sens. În prezent, ele se apropie de un punct mort, în contextul în care Croaţia, care le-a început în acelaşi timp, în 2005, speră să le încheie în primul semestru din 2011, pentru a adera la Uniune până în 2013.

Preşedinţia belgiană a Uniunii spera să atingă o nouă etapă, deschizând luna aceasta un nou capitol de negocieri cu Ankara asupra Concurenţei.

Părţi întregi din cadrul negocierilor sunt blocate din cauza impasului în negocierile privind reunificarea Ciprului şi refuzului Ankarei de a recunoaşte Republica Cipru, care a aderat la Uniune în 2004. În mod fundamental, ţări ca Franţa sau Germania sunt foarte reticente faţă de ideea unei aderări a acestei ţări cu 78 de milioane de locuitori.

Însă, Turcia are apărătorii ei, între care ministrul britanic al afacerilor externe William Hague. El a apreciat, la Bruxelles, că europenii ar trebui să îşi continue eforturile "în vederea unei aderări a Turcie