În Turcia începe joi un proces considerat istoric, pentru că sunt aduşi în faţa justiţiei aproape 200 de militari acuzaţi că ar fi pregătit o lovitură de stat. Procesul este urmărit cu mare atenţie, atât în Europa cât şi pe plan intern, în Turcia.
Să începem prin a spune că niciodată în istoria modernă a Turciei nu a mai avut loc un asemenea proces. Istoria modernă a Turciei începe de fapt în 1923 cînd Atatürk, părintele Turciei moderne, devenea preşedinte, iar Turcia devenea Republică laică. Era pentru prima dată, la acea oră, că un stat musulman adopta regimul de republică laică.
În contextul marilor reforme lansate atunci de Atatürk, în vederea occidentalizării societăţii turce şi în vederea apropierii de Europa, armata a avut un rol foarte important de jucat, ea fiind în primul rând gardiana laicităţii. Iar ori de câte ori armata a considerat că principiile decretate de Ataturk sunt ameninţate, ea nu a ezitat să intervină prin clasica metodă a loviturii de stat. Din 1960 încoace armata a răsturnat de altfel patru guverne în Turcia.
Lucrurile s-au schimbat însă în această ţară în ultimele decenii. Democraţia s-a înrădăcinat ceva mai solid iar Uniunea Europeană nu vede cu ochi buni amestecul armatei în treburile politice. Paradoxul este însă că această ţară laică are acum în fruntea ei un guvern islamist moderat, ales în mod democratic, nimic de zis, dar care nu ezită, atunci când poate, să reintroducă tradiţiile islamice. Acest guvern, emanaţie a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării, pledează, în acelaşi timp, pentru integrarea europeană a Turciei şi a şi realizat de altfel câteva reforme de natură să răspundă criteriilor europene.
Armata turcă însă nu vede cu ochi buni acest regim islamo-moderat pe care, de fapt, îl acuză că subminează bazele statului modern turc aşa cum au fost ele concepute de Ataturk. 196 de militari sunt acuzaţi a
