În ultima sa conferinţă de presă, preşedintele României a lansat câteva atacuri împotriva unor instituţii de stat. S-a comportat ca un adevărat prim-ministru, punând persoana Emil Boc între paranteze. A câta oară?! Traian Băsescu a vorbit despre pensii şi salarii, despre sistemul de sănătate, despre cel de afaceri interne şi ordine publică, despre finanţe şi nu în ultimul rând despre justiţie. Evident, într-o ţară democratică orice ar drept la opinie. Cu atât mai mult personajul politic numărul unu, care a fost ales cu peste cinci milioane de voturi. Problema cea mare e alta. Faptul că prin fiecare afirmaţie a sa, preşedintele de fapt dă ordine.

Trebuie - acesta e cuvântul de ordine. Dorinţa unui singur om devine astfel un comandament naţional. Se execută şi nu se discută. Despre toate aceste domenii amintite, în orice ţară europeană ar fi vorbit primul mini­stru. Cum noi nu suntem nici europeni, dar nici cu democraţia nu stăm strălucit, persoana care este plătită pentru funcţia de şef al Guvernului şi care se plimbă cu maşina afe­rentă este de fapt un muţunache de pluş. Se complace cu uriaşă satisfacţie în această postură ne-bărbătească. Clujeanul Boc, un student medio­cru cum îl califica rectorul Marga, n-are strop de orgoliu. Ştia de la început că a preluat această funcţie doar pe hârtie. Se joacă şi el un pic de-a şeful, atunci când comandantul aţipeşte sau îl ia în poala sa, la volan.

E prea mic însă şi nu ajunge la pedale... Iute de picior şi cu mâna mult mai lungă, adevăratul premier se distrează de minune. Ce ne spune el după şase ani de condus cum l-a tăiat capul? Că Justiţia e nasoală şi că CSM e o instituţie urât mirositoare. Extrem de frustrat pentru faptul că nu poate controla CSM aşa cum face cu DNA şi alte structuri cu vocaţia subordonării, Traian Băsescu face adevărate crize de nervi televizate. Foloseşte limbaj şi comportament de anii