FP România a invitat experţi români să analizeze efectele wiki-dezvăluirilor asupra diplomaţiei mondiale. Prof.dr. Zoe Petre consideră că nimeni nu câştigă de pe urma acestor dezvăluiri, ba mai mult va fi păgubită însăşi libertatea de informare corectă a cetăţenilor, fiindcă, umilite de hackeri şi wikipedişti, instituţiile se vor răzbuna.
În opinia mea, Wikileaks nu prea foloseşte nimănui. Sigur, Umberto Eco are în felul lui dreptate să spună că hackerii devin îngerii răzbunători ai cetăţeanului: Statul ştie prea multe despre noi, aşa că şi noi aflăm despre Stat mai mult decât ni s-ar cuveni. Din păcate, aici e vorba în cel mai bun caz de două universuri paralele, unul în care mi se ascultă telefonul privat, şi celălalt în care mă defulez aflând că şi telefoanele oficiale sunt ascultate de persoane private.
Lăsând gluma de-o parte, de păgubit, Wikileaks aduc pagubă unor persoane deliberat lipsite de notorietate până acum, şi pe care scurgerile de informaţii riscă să le ucidă - la figurat, dar uneori chiar la propriu - prin simpla dezvăluire a existenţei şi identităţii lor. Nu mă îngrijorează faptul că Dna Hillary Clinton îşi vede ştirbit prestigiul internaţional când devine public faptul că e interesată de tot soiul de bârfe. Mă îngrijorează însă soarta unor interpreţi irakieni sau a unor agenţi din Iran ori din Coreea de Nord, a căror identitate riscă să fie dezvăluită. Mărturisesc de altfel că personaje ca Julian Assange îmi sunt profund antipatice tocmai din această trufaşă indiferenţă faţă de victimele colaterale ale operaţiilor de pe urma cărora speră să acceadă la o glorie nepieritoare.
Păgubiţi vor fi şi contribuabilii tuturor democraţiilor implicate, care vor plăti foarte scump acest security break, pe care diferite instituţii, ministere şi servicii secrete se vor căzni din greu să-l facă imposibil în viitor. Și, cum e imposibil să-l facă imp
