In luna iulie 2010, o parte din cetatenii orasului Miercurea Ciuc s-au hotarat ca doresc schimbarea numelui strazii Mihai Eminescu in strada Attila.
Petitia, prin care se cere schimbarea denumirii strazii Eminescu in Attila, semnata de 1.900 de cetateni din oras, aduce ca argument faptul ca poetul roman ar fi fost xenofob si ungarofob si nu ar fi avut nicio legatura cu orasul Miercurea Ciuc.
Atat argumentele aduse in justificarea petitiei, cat si logica in sine ni s-au parut extrem de interesante si cum o experienta locala trebuie generalizata daca este buna, ne-am propus sa analizam ce s-ar intampla daca am aplica aceasta logica la scara intregii Romanii.
Asa ca ne-am indreptat privirea spre cel mai mare poet al maghiarimii, Sandor Petofi, nascut la 1 ianuarie 1823, avand ca parinti pe Stefan Petrovici, un mester macelar de origine sarba si mama Maria Hruz de origine slovaca.
Printr-o calatorie, in 1846, la Carei, tanarul poet o cunoaste pe viitoarea sa sotie, Julia Szendrey, cu care se casatoreste in 1847. A fost perioada cea mai fericita din viata poetului, in care a scris cele mai frumoase poezii de dragoste din creatia sa.
In 1848 insa poetul schimba tocul cu flinta, inrolandu-se in armata generalului polonez Bem, caruia Kossuth ii incredintase comanda armatelor insurgentilor maghiari.
In batalia pierduta de maghiari din 30 iulie 1849 de la Albesti, de langa Sighisoara, unde trupele tariste au inconjurat armata insurgentilor din care facea parte si poetul decimand-o, se pierd si urmele lui Petofi Sandor.
Iata cum vedea poetul libertatea, fraternitatea si egalitatea pentru cetatenii nemaghiari in poezia sa "Poporul maghiar" din iunie 1848...
"Doar maghiarul are aici drepturi de stapan,
Iar cei care vor sa ni se urce in cap
Vor simti pe capetele lor pasii no
