Mic şi cu tupeu, cam aşa putea fi rezumat CV-ul precedentului Swift, care a prins foarte bine la publicul tânăr. Acum avem de-a face şi cu a treia generaţie, lansată pe un segment extrem de aglomerat, dar care încearcă să ofere destule atuuri în lupta cu liderii consacraţi ai pieţei.
Noul Swift nu începe bine lupta. Dimensiunile sale (3,85 metri lungime) o plasează undeva la graniţa dintre maşinile mini şi maşinile mici, ceea ce, aparent, e un dezavantaj, Swift având 5 cm mai puţin decât Corsa sau Mazda2, dar şi 10-15 cm mai puţin decât liderii Clio, Fiesta şi Aveo. Aparent doar, pentru că, în fapt, interiorul e la fel de spaţios, iar designerii japonezi i-au desenat maşinuţei un profil foarte sport, inspirat în spate şi de MINI, astfel încât chiar şi modelul standard, echipat cu motorul de 1,2 litri 94CP arată nerăbdător să o ia la goană.
Interiorul nu iese din coordonatele obişnuite ale maşinilor japoneze: este bine asamblat, dar totodată are plastice tari şi textile aspre, fără vreun pic de culoare care să înveselească atmosfera. În schimb, comenzile sunt la îndemână, sistemul audio este peste media clasei, iar spaţiile de stocare sunt o lecţie de spirit practic. În faţă, doi adulţi stau comod, iar în spate se vor simţi la fel doar dacă sunt mai mici de statură. Portbagajul de 211 litri este cu circa 20% mai mic decât al concurenţei, dar se poate extinde până la 528 litri cu bancheta spate rabatată.
Mai rapid decât crezi
O dată ce te instalezi comod în scaunul şoferului şi porneşti la drum, îţi dai seama că japonezii şi-au învăţat lecţia: motoraşul de 94CP se turează rapid, iar plecarea de pe loc se face instantaneu, în bunul stil al maşinilor de oraş reuşite. Astfel, Swift prinde 100km/h în 12,3 secunde, fiind mai rapid cu circa o secundă decât majoritatea maşinilor din clasa sa, la această cilindree.
O maşină masculină din clasa mic
