Ultimul Consiliu European din 2010, cunoscut şi ca cel "de iarnă" a debutat, joi, la Bruxelles, cu un subiect foarte "fierbinte" - permanentizarea Mecanismului European de Stabilizare Financiară (EFSF). Premisa de la care pleacă liderii UE este că, dacă "verigile slabe ale Eurozonei" vor şti că pot apela oricând la EFSF şi creditorii lor se vor calma. Miza summitului este obţinerea unui acord care ar demonstra hotărârea Uniunii de a nu lăsa alte state de a ajunge în situaţia Greciei şi a Irlandei. Pe lângă cele două ţări bănuite că vor avea nevoie de un credit din partea UE şi FMI (Spania şi Portugalia), a mai apărut unul. Riscul de insolvabilitate al Belgiei - stat ameninţat cu "dispariţia" de separatiştii flamanzi şi unde nu s-a format un guvern de şase luni - a fost ridicat de agenţia de rating Standard & Poor's.
Pentru calmarea pieţelor financiare, Belgia propune dublarea celor 750 miliarde aflate la dispoziţia EFSF. Italia şi Luxemburg cer emiterea de "obligaţiuni europene" de către Banca Centrală Europeană, soluţie respinsă de Germania şi Franţa. În opinia Berlinului, această variantă aduce un "risc moral", căci le permite statelor foarte îndatorate să scape de responsabilitate.
O "uniune a datoriilor" este respinsă de Guvernul de la Berlin, deşi Opoziţia de stânga (SPD) propune garanţii germane de până la 4.000 miliarde euro, mizând pe faptul că Spania şi Italia sunt solvabile.
Ultimul Consiliu European din 2010, cunoscut şi ca cel "de iarnă" a debutat, joi, la Bruxelles, cu un subiect foarte "fierbinte" - permanentizarea Mecanismului European de Stabilizare Financiară (EFSF). Premisa de la care pleacă liderii UE este că, dacă "verigile slabe ale Eurozonei" vor şti că pot apela oricând la EFSF şi creditorii lor se vor calma. Miza summitului este obţinerea unui acord care ar demonstra hotărârea Uniunii de a nu lăsa alte state de a ajunge în
