S-ar putea să ne trezim că devine realitate ceea ce, până acum, era doar banc: Constituţia însăşi este neconstituţională.
Senatorul PSD Dan Şova susţine că hotărârile Parlamentului de a nu permite DNA extinderea cercetărilor în cazul Ridzi pot fi contestate la Curtea Constituţională, făcând astfel posibilă reluarea votului. Iată argumentul său, aşa cum l-a expus pentru Hotnews: „Normal că se poate contesta la CCR hotărârea Parlamentului, invocând separarea puterilor în stat. Şi aici mă refer strict la conflictul de interese între puterea legislativă şi cea judecătorească. În Constituţie este specificat că Parlamentul trebuie să dea un aviz, dar acesta este doar unul formal. Camera Deputaţilor a intervenit, s-a opus actului de justiţie şi aici intervine conflictul".
O observaţie colaterală: avizul nu este câtuşi de puţin formal. Din moment ce unul dintre dosarele lui Adrian Năstase a fost blocat definitiv în Parlament, rezultă că acest aviz poate fi efectiv dacă există suficientă voinţă politică în acest sens. Numai că pe vremea aceea hotărârile Parlamentului nu puteau fi atacate la Curtea Constituţională, cum se poate întâmpla acum, după schimbarea legislaţiei.
Revenim la substanţă. Ceea ce spune Dan Şova are oarece noimă. Posibilitatea ca Parlamentul să poată curma, printr-un vot eminamente politic, o afacere judiciară a Parchetului reprezintă, fără doar şi poate, o interferenţă a puterii legislative în afacerile puterii judecătoreşti. Este ca şi cum, într-o fabrică, muncitorii dintr-o secţie decid democratic, prin vot, pasul filetului de la şuruburile pe care le produc, fără să ţină seama de pasul filetului de la piuliţele care se fac în secţia alăturată. Problema lui Dan Şova este că posibilitatea evocată mai sus este prevăzută chiar de Constituţie. Cum defecţiuni procedurale sau de altă natură nu s-au înregistrat la votul pe cazul Ridzi, si