Un nou acord cu FMI va include condiţii pentru noi reforme structurale privind forţa de muncă, infrastructura şi investiţiile, a declarat şeful misiunii Fondului în România, Jeffrey Franks, adăugând că România nu mai este considerată "un elev mediocru".
Autorităţile române şi-au exprimat interesul pentru încheierea unui acord preventiv cu Fondul după încheierea actualului pachet de finanţare în aprilie. În cazul unui acord preventiv, statul poate accesa fonduri în cazul unor probleme neprevăzute.
"Este clar că statul nu a fost complet restructurat. Există sectoare ale economiei pe care România trebuie încă să le reformeze pentru a atinge nivelul de flexibilitate şi productivitate de care are nevoie", a spus Franks, într-un interviu acordat Bloomberg.
Boardul FMI se va întâlni la începutul lunii ianuarie pentru a evalua progresele României. "O întârziere de o săptămână sau două nu ar avea un impact semnificativ asupra noului aranjament. Intenţionăm, în continuare, să ne întoarcem pentru a negocia un acord în prelungirea celui existent, în ideea că noua înţelegere ar putea intra în vigoare din aprilie", a spus Franks.
România şi-a schimbat imaginea de "elev mediocru" după ce Guvernul a supravieţuit voturilor de neîncredere şi protestelor pentru a respecta cererile FMI privind reducerea cheltuielilor şi a numărului de angajaţi, a spus reprezentantul FMI.
Acordul în vigoare cu FMI, în valoare de 13 miliarde de euro, parte a unui pachet de finanţare de 20 de miliarde de euro de la UE şi alţi creditori internaţionali, se încheie în luna aprilie şi ar putea fi urmat de un acord preventiv. Actualul acord ar fi al doilea pe care România reuşeşte să-l finalizeze şi al optulea cu Fondul de la căderea comunismului în 1989.
"România avea o reputaţie de a fi un elev destul de mediocru în privinţa finalizării reformelor, iar acest program a schimb
