Dl Gh. Buluţă semnează editorialul celui de-al doilea număr incă datat 2009 al interesantei publicaţii a Bibliotecii Naţionale a Romaniei: REVISTA ROMÂNĂ DE CONSERVARE ŞI RESTAURARE A CĂRŢII. Revista am primit-o la sfarşitul toamnei 2010, iar anul inscris pe copertă sugerează cu discreţie dificultăţile intampinate de alcătuitorii periodicului spre a-l menţine in viaţă, in aceste vremuri dificile din punct de vedere economico-financiar. (...)

Autorul textului prefaţator pledează pentru implicarea mai serioasă a statului in Cultură, inclusiv in programe de conservare a patrimoniului scris, pornind de la faptul că intre obiectivele Europei Unite se numără şi calitatea vieţii, or, aceasta presupu Publicitate ne, intre altele, şi calitatea lecturii. În acest context, banul public trebuie bine chivernisit, fără excluderea sau favorizarea unei instituţii culturale in dauna alteia. Sunt necesare legi, standarde, reglementări şi metodologii inteligente care să conducă la stabilitate, continuitate juridică şi organizatorică a instituţiilor, vizandu-se, desigur, Biblioteca.

Intrand, mai adanc, in fondul problemei, dl Aurelian-Cătălin Popescu desfăşoară o „Pledoarie pentru un sistem naţional de conservare şi restaurare a patrimoniului documentar“. Dsa analizează cadrul legislativ şi instituţional cu privire la patrimoniul documentar, atribuţiile create in baza acestor legi, stadiul de aplicare al lor la nivelul structurilor cu atribuţii in domeniu, schiţand etapele ce i se par necesare pentru a se realiza un sistem naţional coerent de prezervare şi conservare a patrimoniului documentar. „Ca o trăsătură definitorie a stării actuale – observa dsa –, se desprinde clar lipsa de comunicare şi colaborare între instituţiile abilitate legal să vegheze asupra patrimoniului documentar“, ignorandu-se problemele grave cu care se confruntă bibliotecile. (...) Mai mult