Uniunea Europeană s-a dotat cu un fond de salvare în caz de criză financiară gravă, care poate fi activat în zona euro, cu condiţia ca o ţară beneficiară să îşi rezolve problemele de deficit public prea mare sau de datorie publică excesivă.

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Două scurte fraze, adăugate de liderii europeni în Tratatul de la Lisabona abilitează ţările zonei euro să se ajute între ele, ceea ce era interzis până în prezent şi să poată face apel la mecanismul permanent de gestiune de criză.

La cererea Germaniei, se va recurge la acest fond, doar ca o soluţie de ultim recurs.

Ratificarea acestui nou text comunitar va fi făcută de manieră simplă, în funcţie de legislaţia fiecărui stat membru, a explicat preşedintele UE, Herman Van Rompuy, care a adăugat prudent : "din câte ştim noi, aceasta nu va necesita un referendum în vreo ţară".

Mecanismul devine operaţional în iunie 2013, prevede între altele acordul liderilor europeni, intervenit joi noapte la Bruxelles.

Mecanismul va dispune de o sumă importantă şi încă necunoscută, dar care o va depăşi pe cea de 750 de miliarde de euro, de care dispune actualul mecanism temporar creat în urma crizei din Greciei şi alimentată de UE şi de FMI.

Implicarea fondurilor private, a se înţelege a băncilor, care stau la baza crizei actuale, aşa cum doreşte Germania se va face de la caz la caz. Condiţii stricte de folosire a acestuia au fost adăugate însă în acord.

O ţară beneficiară trebuie odată ce primeşte banii să-şi rezolve problemele, care pot fi legate de deficit public excesiv sau de datorie publică prea mare sau de amândouă, aşa cum a fost cazul Greciei.

Acordul european este unul sumar, iar detaliile lui de aplicare, ca şi suma exactă de care va dispune trebuie decise de miniştrii de Finanţe ai UE, care, conform preşedinţiei belgiene a Uniu